Îngerii decăzuți
V Ă D A S T R A ✟
Cultura Vădastra este una dintre cele mai interesante culturii neo-eneolitice din Balcani. Destul de puţin cercetată, cultura Vădastra are încă multe probleme nerezolvate în ceea ce priveşte originea, periodizarea şi aria sa de evoluţie.
Primele cercetări la Vădastra, punctul Măgura Cetate au fost întreprinse de Cezar Bolliac, încă din a două jumătate a secolului al XIX-lea. Primele cercetări în punctul Măgura Fetei au fost întreprinse de Vasile Christescu, în anii ‘20 ai secolului trecut. Dumitru Berciu a întreprins cercetări în anul 1934, stabilind și prima stratigrafie a aşezării. Pentru perioada postbelică foarte importante sunt cercetările întreprinse de Corneliu Mateescu, care, timp de mai mulţi ani, a întreprins săpături arheologice la Vădastra.
O contribuţie importantă la cunoaşterea culturii Vădastra este reprezentată de cercetările lui Marin Nica în aşezările de la Fărcaşele și Hotărani, jud. Olt. La Fărcașele au fost descoperite de către cercetătorul menţionat un număr de cinci puncte: Fărcaşul de Jos – La cimitir ; Fărcaşul de Sus – Pe Coastă și La Şcoală; Hotărani – La Şcoală şi La Turn, toate plasate pe terasa înaltă a Tesluiului.
Evoluţia culturii Vădastra
În aceste puncte poate fi urmărită, conform opiniei lui M. Nica, evoluţia culturii Vădastra de la naşterea sa, pe fondul culturii Dudeşti, cu influenţe liniar ceramice, până la dispariţia sa sub presiunea culturii Boian Spanţov. Aşezarea de la Hotărani La turn este plasată în partea de vest a localităţii, pe terasa înaltă a Tesluiului, fiind întinsă pe o suprafaţă de 400×400 m. Primele cercetări au fost întreprinse de Dumitru Berciu în anul 1963, urmate apoi de cele ale lui M. Nica, în mai multe campanii succesive: 1967, 1969, 1970. Au fost cercetate un număr de 7 secţiuni, în partea de vest a aşezării, cu o suprafaţă de 183 mp.
Stratul neolitic are o grosime de 0,90-1,20 m, deasupra lui fiind găsite rare fragmente ceramice daco-romane şi medievale. Din punct de vedere stratigrafic, dar şi tipologic, au fost descoperite, conform opiniei lui M. Nica, toate fazele culturii Vădastra, de la cea timpurie la cea târzie. Acestea sunt dispuse pe trei niveluri cărora le corespund 19 complexe arheologice (gropi). În aceste complexe a fost descoperit un bogat material arheologic care a intrat în colecţiile muzeelor din Craiova și Caracal.
Printre aceste materiale se remarcă un interesant obiect din lut, reprezentând probabil un mic capac. Piesa a fost descoperită de către M. Nica, în anul 1970 în aşezarea de la Hotărani La turn, într-o groapă, la adâncimea de 1 m. Groapa 8 se află la limita superioară a nivelului I şi la cea inferioară a nivelului II de la Hotărani, având asemănări cu materialele descoperite la Fărcaşul de Sus Pe coastă, Vădastra şi Cruşov.
Conform stratigrafiei înregistrate de M. Nica, capacul ar aparţine fazei mijlocii a culturii Vădastra, respectiv nivelului II de locuire al aşezării de la Hotărani La turn. Piesa este modelată dintr-o pastă de culoare cenuşie din aşa-numita categorie intermediară, cu impurități în pastă şi are următoarele dimensiuni: diametrul la bază 5 cm, înălţimea 3,5 cm. Are o formă conică iar la partea superioară se afla modelat un element rupt din vechime. Nu este foarte clar ce reprezenta acest element, fie un fel de apucătoare (mâner) pentru capac, fie poate o reprezentare schematizată a unei case (reprezentări miniaturale de case pe capace sunt frecvent întâlnite în cultura Gumelnița, dar câteva secole mai târziu). Ceea ce conferă un caracter special acestei piese este decorul incizat pe toată suprafaţa. Analiza atentă a acestui decor a relevat câteva interesante detalii.
Decorul schematic este destul de neîndemânatic executat, fiind compus din mai multe elemente. Un prim element este format din figuri geometrice având o formă relativ dreptunghiulară, care au incizate la interior diverse linii, unele desenând un fel de patrulatere. Lângă aceste elemente se află un altul format din câteva linii în zig-zag combinate cu alte incizii, toate verticale.
Îngerii decăzuți ✟
Ele despart patrulaterele de cea ce pare a reprezenta o siluetă umană. Picioarele sunt depărtate, unul din braţe este orientat de la coate în jos în timp ce celălalt este orientat în sus. Capul este redat într-o manieră ciudată, având o formă relativ trapezoidală. O serie de linii mai mult sau mai puţin şerpuite, verticale, despart acest personaj de un altul, realizat destul de stângaci.
Picioarele par a fi reprezentate de un triunghi iar unul din braţe este orientat în jos. Poziţia celuilalt braţ nu este prea clară (orientat în sus?), capul are o formă ciudată, ca un dreptunghi cu laturile rotunjite. Acest din urmă personaj este despărţit de dreptunghiurile descrise mai sus de o serie de linii și semne neglijent incizate și distribuite neuniform.
Scrierea Danubiană
De-a lungul timpului cercetările arheologice au scos la lumină artefacte cu diverse semne incizate, exemplul cel mai cunoscut fiind cel al controversatelor tăbliţe de la Tărtăria. Existența acestor semne i-a făcut pe unii cercetători să vorbească chiar de o veche scriere danubiană (H. Haarman).
La nivelul culturii Vădastra aceste artefacte sunt deosebit de rare, probabil din cauza puţinelor cercetări ce au vizat aşezările acestei civilizaţii. Decorul de pe piesa descoperită la Hotărani depăşeşte prin complexitate decorul multora dintre piesele descoperite în aşezările neo-eneolitice, piese care au de obicei semne incizate fără a constitui o compoziţie sau o scenă.
Piesa de faţă se remarcă tocmai prin existenţa unei anumite teme formate din două personaje şi alte elemente, figuri patrulatere, linii în zig-zag sau şerpuite. O analogie interesantă pentru această piesă o găsim în vestul Munteniei, în aşezarea de la Măgura aparţinând unei faze timpurii a culturii Vădastra. Aici a fost descoperit un mic obiect din lut cu o formă relativ cilindrică. Pe acest cilindru sunt incizate mai multe elemente între care două par a reprezenta siluete umane. Desigur descifrarea semnificaţiei decorului acestor piese este o problemă deosebit de dificilă. Se pot face tot felul de speculaţii pe acest subiect, spre exemplu liniile şerpuite pot reprezenta apa. Faptul pe care vrem să-l subliniem este existenţa în cadrul culturii Vădastra a două piese care par a avea incizate nu doar nişte simple semne, ci compoziţii care implică siluete umane.
Cercetările viitoare în aşezările culturii Vădastra poate vor duce la descoperirea altor piese care să confirme faptul că există un anumit tip de artefacte al căror decor incizat pot reprezenta scene cu o anumită încărcătură simbolică şi nu simple motive geometrice.
© Sabin Popovici ✏️
Muzeul Romanațiului
Îngerii decăzuți ✟
din Ţara de Piatră
Vădastra Gaming NFT P2E ✟ O poveste MultiversX inspirată din evenimente istorice reale. Un eveniment din seria GENESYS în Țara de Piatră care are un singur obiectiv, educația generațiilor următoare, în cazul nostru liceenii și studenții din Țara LYTUA.
Te invităm să înţelegi originea Dinastiei Basarabilor, prima formaţiune statală a românilor, cu un secol înainte de formarea Ţării Româneşti (Valahiei) care se numea „Ţara de Piatră”. Ea cuprindea Gorjul şi partea de sud a actualului judeţ Hunedoara, Hațeg – Valea JIULUI. Este descrisă în Diplomă Ioaniţilor, la 1247 cu numele de „Ţara Lytua” (Λιθου în greacă înseamnă „piatră”) şi era condusă de Voievodul Lytuoy („Pietrosul”).
Te așteptăm împreună cu Domnul Popovici, în perioada 5-8 octombrie 2023, să vezi cu ochii tăi ceea ce au văzut și strămoșii noștri la momentul în care au desenat pe artefactele Vădastra siluetele non-umane – materializarea îngerilor decăzuți, astăzi împietriți.