Simpozionul HYPERBOREA
Primul speaker confirmat 📚 Mihai Vinereanu
Paleogenetica este o știință nouă care a făcut progrese mari de vreo două decenii încoace, în special în ultimii 10-15 ani. Aceată ramură nouă a geneticii a elucidat deja multe aspecte cu privire la originea și migrațiile popoarelor și a limbilor indo-europene, în mod special a celor din Europa, dar desigur nu numai.
Astfel de cercetări se fac în cele mai mari laboratoare de genetică din Statele Unite sau din Europa, de colective largi de cercetători. Geneticienii au căzut de acord că populația Europei provine din trei grupuri diferite care au ajuns în Europa în trei perioade de timp distincte. Primul grup este reprezentat de vânători-culegători care au migrat din Africa în Europa cu cca 50.000 de ani în urmă, în perioada paleoliticului târziu.
După ultima glaciațiune din Europa, cca 40.000 de ani mai târziu, mai exact cu aproape 9.000 de ani în urmă, intră prin Balcani în Europa o populație neolitică de agricultori din Asia Mică. Aceasta se răspândește treptat în toată Europa, asimilându-i pe cei deja existenți aici. Începând de pe la 3500 î.Hr., au venit în Europa Centrală și de Vest, din nordul Mării Negre triburile migratoare ale așa-zișilor proto-indo-europeni, numiți purtătorii culturii kurganelor, teorie susținută de Marija Gimbutas și de alți adepți ai aceleeași teorii.
Cu toate acestea, arheologul britanic Colin Renfrew a arătat în deceniile 7-8 ale secolului trecut că primii proto-indo-europeni au ajuns în Europa cu mult mai devreme, ei fiind acele triburi neolitice de agricultori care au venit din Asia Mică, și nu purtătorii culturii kurganelor. Analizând cele două ipoteze, cea a lui Renfrew este cea corectă, după cum vom vedea mai jos. Argumentele în favoarea acestei teorii sânt mult mai solide decât cele care ar putea susține venirea proto-indo-europenilor din stepele Europei de răsărit.
Mai sânt încă destui arheologi și geneticieni care vor să ne convingă că teoria Marijei Gimbutas ar avea mai multe șanse de a fi corectă, deși anumite date genetice și lingvistice contrazic sceastă teorie. Pe de altă parte, cercetările de paleo-genetică arată că românii moștenesc cca 25% din genele lor de la populația de vânători-culegători aflați deja în Europa, 45-50% de la populația neolitică venită acum cca 9000 de ani , iar alte 25-30% de la purtătorii culturii kurganelor care au invadat Europa venind din nordul Mării Negre, așa cum am arătat mai sus.
Este destul de evident că populația neolitică a asimilat treptat atât cultural, cât și lingvistic pe cea de vânători-culegători și prin urmare moștenim limba maternă de la populația neolitică răspândită încet și sigur în toată Europa. În consecință, din punct de vedere genetic, populația vechii Europe reprezintă cca 3/4 din din strămoșii poporului român populație care a asimilat pe noii invadatori, veniți din stepele de la nordul Mării Negre, care se adaugă cca 20% din zestrea genetică a poporului român.
Astfel avem convingerea că aceste triburi neolitice sânt primii indo-europeni care au ajuns în Europa, iar purtătorii culturii kurganelor reprezintă cel de-al II-lea mare grup de triburi indo-europene. În sfârșit, observăm că din punct de vedere genetic poporul român nu s-a schimbat de la invazia ultimilor indo-europeni veniți pe meleagurile noastre, acum cca 5000 de ani genetice poporului român nu s-a schimbat mai deloc, în ciuda faptului mulți încearcă să ne convingă contrariul. Astfel nu poate fi vorba nici de o schimbare de limbă cum greșit susține de secole teoria latinistă.
Mihai Vinereanu 09.09.2023
Cuina Turcului 11000 î. Hr.
În perioada simpozionului, 5-6-7-8 octombrie 2023, Domnul Vinereanu va prezenta ediția a 2-a a Dicționarului Etimologic al Limbii Române, rezultatul cercetărilor domniei sale din ultimii 40 de ani de pasiune pentru limba română.
Lansăm o provocare pentru simpozion cu această ocazie aniversară. Cine a inscripționat tripticul nemuririi lui Brâncuși pe osul din silex de la Cuina Turcului 11000 î. Hr. !?
Vă așteptăm pe toți la sesiunile de comunicare din cadrul simpozionului.